Steluta norocoasa


Am fost in locuri in care nu credeam ca o sa ajung vreodata si am intalnit oameni pe care nici nu visam ca o sa ii intalnesc atat de devreme in aceasta viata. E frumos sa fii tanar si sa iti surada viata, sa pasesti cu incredere si sa privesti inainte, sa te trezesti dimineata fericit si sa iubesti cu toata fiinta ta un om pe care abia l-ai intalnit. Sa te simti motivat si sa incerci din nou si din nou cand esuezi, sa zambesti victorios chiar si atunci cand cazi in genunchi si sa ai puterea sa speri la un viitor mai bun, sa crezi ca nimic rau nu se poate intampla si sa fii mereu pregatit ca lucrurile sa sufere o intorsatura dramatica in care sa poti gasi o lectie de viata din care sa te hranesti ca sa poti sa devi victorios in lupta cu imprevizibilul. Nu e definitia unui optimist ci a unui om care este constient in ce lume traieste dar care nu se opreste din a visa si este capabil sa infrunte realitatea cu zambetul pe buze. Se spune ca unii se nasc sub o stea norocoasa, eu zic ca tu esti cel care te duce spre stea si numai tu poti sa decizi daca stralucesti odata cu aceasta sau te retragi in intuneric si astepti clipa mortii cu mainile impreunate, rugandu-te la zile mai bune.

Drumul spre atingerea sufletului


tumblr_mtku2l6Ft21r34fguo1_r1_500

A atinge. Un scop, o limita, o epiderma? Un suflet, o minte, un om? Cu buricele degetelor iti lasi amprenta pretutindeni, inclusiv pe buzele si trupul persoanei iubite, langa celelalte amprente ale fostelor iubiri care nu se vor acoperite si care se chinuie sa dainuie nestingherite pe suprafata celui pe care il iubesti. Cu speranta ca o sa reusesti sa le acoperi, cercetezi cu mainile fiecare parte a iubitului pana ajungi la suflet cu mainile murdare si decizi ca o sa revi in alta zi, ca o sa-i atingi sufletul cu mainile curate. Trec zile si luni intregi, ajungi la sulfet, insa mainile iti sunt la fel ca-n prima zi. Trecand prin celelalte parti ale iubitului, ai intalnit amprentele si urmele lasate de vechile amintiri care s-au lipit de amprenta ta pe care te-ai chinuit, in zadar, sa o readuci la forma initiala. Ii faci baie, dansati impreuna in ploaie si fara rezultat, corpul lui este inca patat. In cautarea unei solutii pentru a ajunge la sufletul lui cu mainile, ai uitat ca si tu ai un suflet care il cauta pe al lui. Cu mainile, n-ai sa te apropii de el, caci mainile, oricat de mult le-ai spala, raman murdare. Incearca sa-l cauti si sa-l afli cu sufletul.

Importanta repararii electrocasnicelor


Mama obișnuia să se chinuie să spele rufele cu o mașină de spălat veche, manuală, care îi îngreuna cu mult situația. În consecință, în urma unor discuții în familie, am hotărât de comun acord că este timpul să facem niște eforturi și să achiziționăm o mașină de spălat cât de cât decentă și automată.

Prima mașină de spălat automată, cumpărată de către ai mei, a fost o mașină de spălat rufele Beko, model WB 6004 NS, care la început și-a făcut treaba fără nicio problemă. Însă, după aproximativ doi sau trei ani, mașina de spălat a început să facă zgomot și să nu mai stoarcă rufele, lăsând hainele pline de apă în încheierea programului său de stoarcere. Sincer, cea mai bună soluție în acest caz este să apelați la reparatii masini de spalat.

În acel moment al vieții noastre nu aveam acces la internet și nu știam în zona noastră oameni sau firme specializate care să dispună de un personal profesional pe domeniul reparațiilor de mașini de spălat, iar acest lucru ne-a condus spre cheltuieli mult mai mari decât am fi avut inițial dacă angajam pe cineva ca să repare problema, căci am fost nevoiți să achiziționăm o nouă mașină de spălat. Fiecare obiect electrocasnic din casă trebuie îngrijit și reparat la timpul său pentru a evita neplăcerile și pentru a menține calitatea vieții la un nivel acceptabil.

Cu un simplu search pe google la reparatii masini de spalat Bucuresti o să găsiți ceea ce căutați și anume un doctor pentru mașina dumneavoastră automată de spălat, indiferent de marca sa, fie că este Beko, Whirlpool, Bosch sau altă marcă dar și răspunsuri oferite de specialiști întrebărilor care vă macină sau chiar exemple de semne pe care trebuie să le urmăriți dacă doriți să aflați când este momentul să vă lăsați mașina automată de spălat rufe pe mâna profesioniștilor, iar printre aceste semne se enumeră și semnele pe care prima mașină de spălat a familiei mele le-a dat, dar pe care nu le-am putut identifica deoarece nici măcar un membru al familiei nu deținea cunoștințe în acest domeniu, chiar dacă eram conștienți că ceva nu este în regulă.

În zilele noastre, oamenii s-au obișnuit să înlocuiască lucrurile care nu mai funcționează, însă acest lucru nu este neapărat cea mai bună opțiune sau soluție în rezolvarea problemelor, indiferent despre ce domeniu vorbim. Avem nevoie de o educație mai bună în economie și în menținerea bunurilor în condiții bune. Fii tu schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume, precum spunea și marele Gandhi.

Cele 10 porunci din Viata pe un peron – Octavian Paler


Prima poruncă: Să aştepţi oricît.

A doua poruncă: Să aştepţi orice.

A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sînt bune decît amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.

A patra poruncă: Să nu numeri zilele.

A cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.

A şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.

A şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.

A opta poruncă: Dacă gîndul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavînd altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.

A noua poruncă: Binecuvîntează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o tîrfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.

A zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.”

Interviu de demisie


– Nu-mi place superficialitatea, i-am zis
– Ce te face sa spui asta?
– Principiile.
– Dar ai incercat?
– Sa fiu superficiala? Ah, da, da, desigur. Crezi ca vorbesc doar asa, aiurea? Asculta-ma bine, nu exista ceva mai oribil pe aceasta lume decat mizeria superficialitatii.
– Ce anume nu ti-a placut, ce ai simtit? Ajuta-ma sa inteleg.
– Totul, adica nimic, nimic nu imi place. La inceput a fost acceptabil, m-am simtit mai lejera si mai relaxata dar odata cu trecerea timpului s-a transformat intr-o fericire falsa de care ma pot lipsi dar cu care, atunci, m-am complacut. Vroiam sa imi fie si mie usor, macar o data. Stii cum zic? Sa simt si eu ca am douazeci de ani si nu patruzeci. Aveam nevoie de o gura de aer care a devenit o nevoie de aer, precum un viciu din care te trezesti prea tarziu. Din fericire, eu m-am trezit la timp. Eu nu sunt o cauza pierduta. Ma auzi? Eu inca pot sa ma reabilitez si sa evadez din aceasta lume. Ma intelegi?
– Da, eu te inteleg si cred ca si ceilalti parteneri vor intelege. Totusi, consider ca ar trebui sa mai acorzi inca o sansa acestui post. Perspectiva cu care privesti lucrurile este foarte importanta. Incearca sa privesti din alt unghi toata situatia.
– Nu, nu merge… pur si simplu, nu.
– Dar ai incercat?
– Am incercat. Trebuie sa ma crezi pe cuvant. A fost frumos, o experienta de care, sincer, aveam nevoie pentru a ma regasi. Nimic mai mult. Cel putin, nu trebuia sa ajungem la aceasta discutie. In planul meu nu era inclusa aceasta scena, nu credeam ca o sa ajung sa fiu nevoita sa dau explicatii.
– Te rog…
– Nu, am zis nu. Eu te rog sa-mi aduci foaia de demisie, vreau sa o semnez chiar acum.
– Imi cer scuze, nu pot sa fac asta. Trebuia sa imi spui cel putin acum o luna pentru a gasi un inlocuitor. Pana nu gasesc un alt suflet inocent si pierdut, nu pot sa te las sa pleci.
– Pe geam.
– Ce?
– Uita-te pe geam, am spus.
Un moment de liniste dupa care reiau:
– Poti sa alegi pe oricine vrei, cu totii sunt pierduti. Astept foaia de demisie prin Posta. O zi buna!

Trantesc usa imaginara in urma mea si ies zambind, fiind in culmea fericirii datorita victoriei mele cu… propria-mi constiinta.

Calea spre fericire


B7wFtpdIYAAff-K

În traducere, François-Marie Arouet a zis că ”Am decis să fiu fericit pentru că face bine la sănătate/ este bine pentru sănătate”. Mai multă fericire înseamnă mai puțin stres, mai puțin stres rezultă o viață mai ușoară, o viață ușoară… păi… este plictisitoare. Acum că am degradat fericirea, pot să vorbesc și lucruri frumoase în amintirea ei.

Este bună pentru sănătate, precum zicea filosoful și scriitorul francez Voltaire, când ești fericit îți vine să trăiești dar există un mare risc să ajungi să te complaci cu lucruri ușoare doar de dragul de a fi fericit. Probabil că Voltaire se referă la un alt tip de fericire, la o fericire atinsă prin ignoranță și indiferență față de societate și ceea ce îl înconjoară, reprimându-și gândurile și refuzând să își mai pună întrebări care să-l macine pe interior.

Eu când mă gândesc la fericire, mă gândesc la o fericire pe care trebuie să o întrețin zilnic prin creativitate cu diverse activități care să îmi elibereze dopamină și care, totodată, să mă ajute să mă dezvolt și să devin mai bună pe zi ce trece pentru a ajunge la fericirea pe care o căutăm cu toții, mai exact pentru a ajunge să mă împac cu mine. Doar atunci când ești împăcat cu propria persoană o să poți să spui că ești cu adevărat fericit, însă, până atunci îți pavezi drumul către împlinire. Sună bine, huh?

Meditează. Încearcă să cauți muzică pentru meditație și somn pe YouTube, există aplicații pe telefon, spre exemplu, eu folosesc My Chakra Meditation și Om Meditation care conține o serie de mantre, când faci baie sau înainte să dormi și când te trezești, acordă-ți câteva minute pentru exercițiile de respirație care o să te ajute în timpul meditației, reflectă, încearcă să îți golești mintea, aleargă și mânăncă sănătos, evită carnea pe cât posibil, documentează-te.

Nimic nu este imposibil și nimic nu este real, atât timp cât ești conștient.

Mountain of madness


image

I’m climbing on the mountain of madness
There’s another world waiting for me
I’m climbing on the mountain of madness
And I hope not to fall to pieces.

I feel like it never ends,
I explore the infinite Universe
Descovering new galaxies until
I’m losing my mind and become a better me.

A site about life – society and lifestyle choices.

Urmărește

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,081 other followers

%d blogeri ca acesta: