Natura


Vântul bate incet, nepăsător iar soarele îmi zâmbeşte şi cu raze calde mă loveşte din plin în timp ce picurii de ploaie mi-i se scurg pe piele. Natura o ia razna, e atât de nehotărâtă încât mă transpune într-o stare de confuzie. Cred că reușesc să o inţeleg dar până la urmă… ce ştiu eu? Probabil visez iar tot ce văd și tot ce simt acum îmi imaginez.

În caz că visez nu vreau să mă trezesc! Îmi imaginez încontinuare cum vântul este glasul tău celest, cum soarele este atingerea ta delicată iar ploaia sărutarea. Ceea ce mă frământă este faptul că eu sunt mai mereu cu capul în nori gândindu-mă la tine însă niciodată cu picioarele pe pământ gândindu-mă la mine.

Prin orice mijloc vreau să te simt aproape de mine și pe zi ce trece această dorinţă se amplifică, pentru mine devi un drog nesuferit care nu mă lasă în pace… probabil chiar asta mă și atrage.

Anunțuri

Parerea ta conteaza!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s