Aberatii


738021_10151206404736725_1917982321_o

Din ochii albaştri de o puritate rară a unei copile cu faţa rotundă, angelică şi atât de pailidă de durere încât chipul îi este de nerecunoscut, având o deosebită podoabă capilară, de un negru dur, se scurg încet lacrimi reci de gheaţă, pe netedul ei obraz. Majoritatea lacrimilor topindu-se înainte să îi atingă perna moale unde işi odihneşte noapte de noapte căpuşorul. Agitată, fără viaţă în trup şi suflet, asemenea unui zombie, se plimbă zi de zi pe aleile monotone ale oraşului, căutând cu privirea chipul celui iubit, pe care ea îl îndrăgeşte atât de mult, chiar dacă picioarele îi sunt însângerate, până şi sufletul varsă lacrimi alături de ea. Speranţa este singura care a mai rămas în viaţă, singura în care crede cu toată fiinţa sa. Ochii îi zâmbesc atunci când el o prinde de mână. Acea strălucire din ochii ei se poate vedea cu ochiul liber! Când o sărută încet, când îl priveşte atent în ochii lui asemenea rubinelor, tot raiul coboară pe pământ. Nu lasă să vadă cât de mult îi pasă, oamenii sunt răi şi vorbesc fără ei, fără măcar să cunoască ce e în sufletul ei Aşa cum un măr are un aspect apetisant pe exterior, în interior  probabil se ascunde un mic vierme de care doar cel care muşcă din fruct va fi conştient.

Anunțuri

9 păreri la “Aberatii”

  1. Ea e intr-o transa.
    El e o iluzie.
    Si oricat de imposibil ti s-ar parea.
    Trebuie sa dai drumul persoanei pe care o iubesti iar daca el e alesul se va intoarce la tine.

Parerea ta conteaza!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s