Minte bolnava


Spune-mi sincer si din suflet sa-mi vad de viata mea,iar eu in urmatoarea secunda ma voi supune dorintei tale fara a mai sta pe ganduri.Crezi ca poti? Nu uita,e alegerea ta,e vorba despre mine,despre tine,vreau sa spun,mai ales despre tine,urmatorul pas bine plasat sau urmatoarea greseala fatala iti apartin total.Jucam un joc complicat,plin de idei nebune,de decizii pripite si de actiuni nepotrivite.Pentru un moment as vrea sa patrund in mintea ta,sa  descopar idei nebanuite,sa iti stiu fiecare urmatoare miscare si fiecare gand in parte.Lasa-ma de mana daca vrei sa pleci,daca cu adevarat vrei sa pleci si nu te mai intoarce,probabil daca os a te intorci,o vei face mult prea tarziu,e trist,foarte trist..oamenii nu stiu sa aprecieze ce detin la momentul potrivit.Adorm cu capul pe o perna moale si astept..

Anunțuri

LUPtatoare


Viata mea nu are nici  un sens,incep sa nu mai cred nici in propriile conceptii,totu-n jurul meu e dezaxat,oamenii bolnavi mintal se rotesc bezmetic in mintea mea infetandu-mi fiecare parte pentru care am muncit sa creez un rost a vietii.Fara sens,viitor sau ajutor din partea lor cad la pamant.M-au secat de puteri,mi-au furat mii si mii de idei,s-au rugat sa nu ma mai ridic la loc,asta este defapt problema lor,o sa lup sa fiu din nou in picioare,sa-i fac sa se teama de-a mea putere ucigatoare si sa-i alung pe fiecare-n parte departe de mintea mea,sa nu-mi mai intunece viata.

Amintiri


Ai ajuns intr-un loc unde..nu multa lume are cheia de la intrare.Ti-ai sapat adanc santuri de amintiri dulci si amare care sub nici o forma nu pot fi uitate.Cu  tine am ras,chiar am plans…si lectii de viata am strans.M-ai facut sa inchid ochii dar tot tu m-ai ajutat sa-i deschid,ce simt acum e un amalgam de sentimente ce nu poate fi descris.Totul vine de la sine,din interior,pixul pe foaie aluneca usor.Te-am studiat,te-am iubit,te-am urat si in timp te-am cunoscut.Stanga,dreapta vorbea,dar eu..am insistat sa te descopar ca pe o comoara prafuita,sa trec  de pamantul dur care se arata,sa sterg praful cu cea mai mare atentie,sa fac comoara sa straluceasca si sa ma avant cu grija,sa-ti descopar fiecare particica.Cu tine fiecare gand,fie bun,fie rau l-as impartatii.Fara tine..vineri 13 nu ar mai fi..crede-ma,doar tu puteai sa faci dintr-o zi proasta o zi plina de bucurii.Si acum ma gandesc ce vom face peste un an prin mai,in 13..stii tu,cea mai tare zi din an.Nu o sa permit  sa nu te am aproape in aceasta zi..poti sa pleci unde vrei,dupa tine voi veni.Asta e ziua in care vreau doar al meu sa fii.Nimeni sa nu ne stea in cale,vom face lumea-n jurul nostru sa se roteasca,doar..imagineaza-ti.Si..stau cu foaia alba-n fata,am prea multe idei,intamplari de relatat si prea putin timp sa le pun pe toate cap la cap.Nu stiu daca intelegi unde bat,tu esti acel baiat cu care a-si petrece un veac,cu care as putea sa vorbesc neincetat privindu-l in ochii falsi de ingeras.E un demon cu chip de copil,e un copil cu gandire de adult,e un adult cu idei de adolescent nebun,e un nebun asemenea unui geniu pur,e mai pur decat Fecioara Maria,si intradevar,ii cam place Maria.Probabil e singuru pe care nu l-as putea vedea suparat,singuru care zambetu pe buze-mi aduce-n dar,singuru,singuru care prin povesti de vis si cosmaruri m-a purtat,singuru al carei voci vreau sa o aud iar si iar.Esti tot ce am avut,vreau sa spun..tot ce am pierdut.

Un camp si mult sange.Respira adanc..


Patati de pacate,din cap pana-n picioare,ne ascundem printre cadavre macelarite de sobolani mizeri cu ochi rosii si suflete de fier.In jurul nostru e boala pura,taram a geniilor nebune.Maretele si nemiloasele bestii flamande fara liniste,fara pace,cu rpesentimente ucigase,te vaneaza,greselile nu-ti iarta,la somnul cel adanc daca te zaresc te condamna.Simturile toate te inseala,inima-n ochi iti pulseaza…simti?Suferi fara a fi ranit,pe campul mortii care-ti scuipa-n fata venin.Atingi un corp fara viata,involuntar,cu mana dreapta…te agiti,esti speriat,ii regreti soarta si te rogi sa fi salvat.Speri,speri neincetat sa ajungi in lumea fara de necaz,sa iesi si sa pleci departe de acest camp terifiant.Dar ce nus tii tu,fiinta umila,este de neiertat,sperantele,moartea ti-o aduc in prag..Putrede corzi de ghitari rasuna incet pe fundal,creand un cantesc diavolesc.Cum poate o doamna atat de divina asemenea ei sa transmita durere pana-n vene si lacrimi sarate celor prezenti pe acest camp mizer,pe campul ingeriilor fara aura?Printre mirosuri inumane si carne moarta ne taram,la mijlocul campului,imaginat de noi,ne regasim.In hohote ne plangem chipurile sfasiate,suntem distrusi,vad asta-n ochii tai,iar tu in a mei.Ne prindem de mana,tremurand din incheieturi,gheata pe sinea spinarii simt..tu ce simti?E trist,trist…timpu e singura piedica a vulturilor cu lac  negru asemenea carbuniilor pe aripi si pe ciocuri cu rosul sangelui vopsiti.Ne vor ciupi,carnea de pe oase ne vor smulge fara a fi retinuti,fara a simti durerea provocata de ei prin care probabil niciodata nu vor trece.Flamanzi asteapta,vicleani ne pandesc..nu incerca sa te ridici!Pune-ti capul si tot corpul pe pamantul adanc si viseaza.Acum..realizezi ca viata e nedreapta?Fii tu mai bun ca ceilalti,ai taria sa crezi in tine..si atat!Izbeste-te de cosciugele prafuite ale trecutului,nu te teme sa le deschizi,nu uita de ele si iubeste tot,iubeste ce-i urat cu suflet de orfan,iubeste ce-i frumos spiritual.Nu ura,iubeste,eventual iubeste mai putin,nu lovi,ai rabdare si strange pumnii,nu ironiza,taci si suspina,nu te astepta sa supravietuiesti in aceasta lume in ghilimele divina.

Invata de aici


Spuse Emil Cioran in oprele sale..

† Între o palmă şi o jignire, suportăm întotdeauna mai bine palma. (Ecartèlement)

† Cred în salvarea umanităţii, în viitorul cianurii… (Syllogismes de l’amertume)

† E lucru de mirare că perspectiva de a i se scrie biografia n-a descurajat pe nimeni de la ideea de a avea o viaţă. (Syllogismes de l’amertume)

† Toate apele au culoarea înecului. (Syllogismes de l’amertume)

† Singurătatea nu te învaţă că eşti singur, ci singurul. (Amurgul gândurilor)

† Speranţa e o virtute a sclavilor. (Précis de décomposition)

† Este evident că Dumnezeu era o soluţie şi că nu vom mai găsi niciodată o alta la fel de satisfăcătoare. (Cahiers)

† Obiecţie împotriva ştiinţei: această lume nu merită să fie cunoscută. (Syllogismes de l’amertume)

† Suntem toţi nişte farseuri: supravieţuim problemelor noastre. (Syllogismes de l’amertume)

† Nu scrii pentru că ai ceva de spus, ci pentru că vrei să spui ceva. (Ecartèlement)

† Gânditorul de primă mână meditează asupra lucrurilor; ceilalţi, asupra problemelor. (De l’inconvénient d’être né)

† N-ar trebui să scriem cărţi decât pentru a spune în ele lucruri pe care n-am îndrăzni să le mărturisim nimănui. (De l’inconvénient d’être né)

† La Zoo. Toate animalele au o ţinută decentă, cu excepţia maimuţelor. Simţi că omul e pe-aproape. (Ecartèlement)

† Să fi comis toate crimele, cu excepţia aceleia de a fi tată. (De l’inconvénient d’être né)

† Dacă am putea să ne vedem cu ochii celorlalţi, am dispărea într-o clipită. (De l’inconvénient d’être né)

† Opinii, da; convingeri, nu. Acesta e punctul de plecare al mândriei intelectuale. (Aveux et anathèmes)

† Nu are convingeri decât acela care n-a aprofundat nimic. (De l’inconvénient d’être né)

† Nu merită să te sinucizi, deoarece o faci întotdeauna prea târziu. (Syllogismes de l’amertume)

Sursa: http://agonia.ro

Una peste alta


Ma scufund intr-o mare moarta,profitand de durerea cu urme invizibile si ma inec in betia ideilor.Acum,tot ce mi-a mai ramas e sa ma indrept spre o lume guvernata de nebunia crezuta de ei si…absoluta mea normalitate vazuta de ei drept nebunie,prin ochii mei,inlacrimati si rosi asemenea sangelui,capatand alta forma.Plimbandu-mi scheletul putrezit,acoperit cu piele vie si totodata fara viata pe aleile orasului incremenit de frica dreptatii si dragostei,cu un pahar din portelan care ascunde inauntru un delicios coniac cu gheata,in mana dreapta,imi opresc setea de a ucide fiecare gram de fericire a fiecarui necunoscut din fiecare parte a universului si mai ales din fiecare coltisor al pamantului inghetat,care isi pune speranta prea mare in talhari ca se vor indrepta..speranta..speranta moarte aduce.Ma simt slabita,goala si fara suflet.Unde e copilul din mine?Am devenit atat de nemiloasa incat am sa-ti spanzur cu o ura inexplicabila fiecare idee despre tot ce e frumos,asculta bine ce-ti spun,sub orice chip,obiect,fiinta se ascunde o parte murdara,chiar ucigasa.Te tarasti ca ultima micuta creatura intr-o lume fara folos,fara sens,fara principi si reguli bine stabilite,intr-o lume plina de prosti,prinde-ma de mana si urla cat poti de tare „ANARCHY” si vino,vino cu mine intr-un loc imperfect,unde nimic este totul iar totul este nimic,unde nimeni e oricine si oricine e nimeni.Nu te mai lupta in genunchi fara rost in lumea ta mizera,vino in a mea si fi mandru de tine,recapatati demnitatea si libertatea,capul sus,nu-l mai  lasa aplecat…sincer,nu te-ai saturat sa-l vezi pe Satan cum iti zambeste?Simti,simti cum totul in jurul tau se roteste fanatic si cum timpul se opreste in loc odata cu tine,fiind si tu de asemenea blocat cu acea imagine fixata pe retina?Simti imaginatia cum iti curge prin vene si tot corpul?Spune-mi..o simti?Fruntea ta minuscula de neputincios acum,dezvaluie secrete nebanuite,ochii plini de ura te tradeaza,iti curge prin vene sange mizer,inca esti tot unul dintre ei,dintre cei care nu au avut norocul si carora nu le-a permis destinul,dintre cei care au fost condamnati sa fie sclavii acelei lumi de unde vii tu,sa paseasca aici,sa simta dulcele sol din aceasta lume.Indiferenta se upgradeaza,imaginatia departe-ti zboara,sufletul te lasa,te lasa greu,mintea aspru te inseala,corpul ti se roade singur,inima de mult nu-ti mai bate…unde esti acum?Esti undeva departe,intr-un vis a unui demon numit Kazimir,care-ti va arata calea spre viata fara de moarte chinuindu-te pana nu o sa mai simti durerea vreodata si lasandu-te sa fi stapan pe tine asemenea stapanilor care stapanesc sclavii.Viata ta mai bine spus,fiinta ta,va fi cu totul si cu totul alta.