Lecția nr. 5 – Mișcarea de revoluție


street-lights-abstract-city-colours-cool-evening-lights-night-photography-street-1024x1280

Pământul, la fel ca şi celelalte planete din Sistemul Solar, realizeză o mişcare în jurul Soarelui pe o orbită. Este ideea de bază a concepţiei heliocentrice fundamentată de N. Copernic.

Caracteristicile mișcării de revoluție

a. Faptul că orbita este o elipsă, face ca distanţa dintre Pământ şi Soare, pe timpul parcurgerii sale, să fie diferită, situându-se între 147,1 mil. km (la periheliu – 3 ianuarie) şi 152,1 mil. km (la afeliu – 6 iunie).

b. Viteza medie a deplasării Pământului pe orbită este 29,7 km/s (maximă la periheliu de 30,27 km/s). Planul Ecuatorului terestru realizează cu cel al orbitei Pământului, un unghi de 23°26’21’’ (oblicitatea).

c. Perioada în care Pământul îşi parcurge orbita (980 mil. km) este de un an. Mărimea acesteia este diferită, în funcţie de elementul care este luat drept reper al perioadei de revoluţie. Astfel, anul sideral corespunde timpului necesar (365 zile, 6 ore, 9 minute, 55 secunde sau 365,256361 zile), între două treceri ale Pământului (în mişcarea sa pe orbită) prin acelaşi punct în raport cu o anumită poziţie a unei stele; anul tropic constituie perioada necesară (365 zile, 5 ore, 48 minute, 46 secunde sau 365,2422 zile) trecerii succesive prin punctul corespunzător echinocţiului de primăvară (punctul vernal). Diferenţa dintre cele două perioade este determinată de mişcarea de precesie a Pământului.

d. Datorită oblicităţii, axa polilor Pământului realizează cu planul orbitei un unghi de 60°30’. Aceasta face ca pe parcursul mişcării de revoluţie, planul ce conţine acestă axă să înregistreze, în raport cu Soarele, poziţii diferite, din care patru au semnificaţie deosebită, ele împărţind anul în tot atâtea intervale de timp caracteristice.

Solstiţiul din 22 decembrie. Planul axei realizează cu cel al orbitei un unghi obtuz şi, ca urmare, razele Soarelui cad perpendicular pe Tropicul Capricornului şi sunt tangente la cercurile polare. Emisfera sudică este mai apropiată de Soare, în raport cu cea nordică; aici fiind vară, iar în cealaltă iarnă. Cercul care separă emisfera luminată de cea întunecată determină următoarele diferenţe diurne în mărime, în sens latitudinal, al acestora.

Solstiţiu din 22 iunie. Relevă aspecte inverse în raport cu situaţia anterioară. Emisfera nordică este orientată spre Soare, razele acestuia cad perpendicular pe Tropicul Racului şi sunt tangente la cercurile polare. Astrul va fi deasupra orizontului la Polul Nord şi sub acesta la Polul Sud. În emisfera nordică este vară, iar în cea sudică iarnă. Cercul de lumină determină intervale de noapte şi de zi diferite ca mărime. La Ecuator, ele sunt egale (12 ore). În emisfera sudică, noaptea creşte, fiind de 24 ore la sud de Cercul Polar antarctic (noapte polară). În emisfera nordică, durata zilei o depăşeşte pe cea a nopţii, iar de la Cercul Polar arctic spre pol ea va fi de 24 ore (zi polară). Înălţimea Soarelui pe boltă va fi inversă în raport cu situaţia de la solstiţiul din 22 decembrie.

Echinocţiile de primăvară (21 martie) şi toamnă (23 septembrie). Razele Soarelui sunt perpendiculare pe planul axei şi pe Ecuator şi tangente la poli. Ca urmare, cercul care separă cele două emisfere – luminată şi întunecată – trecând prin poli asigură pe toată suprafaţa terestră, indiferent de latitudine, o durată egală a zilei şi nopţii (12 ore).

CONSECINŢELE GEOGRAFICE ALE MIŞCĂRII DE REVOLUŢIE

Mişcarea de revoluţie în strânsă legătură cu înclinarea axei terestre determină o serie de consecinţe în regimul de manifestare a o serie de procese fizice, biotice, geografice etc.Între acestea mai însemnate sunt:

a. Inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor pe parcursul anului. Aceasta se constată diferit la orice latitudine în afară de Ecuator unde atât ziua, cât şi noaptea permanent au câte 12 ore. În general, între Ecuator şi cercurile polare ziua cea mai scurtă va fi solstiţiul corespunzător sezonului de iarnă din fiecare emisferă (22 decembrie, în cea nordică şi 22 iunie, în cea sudică). Ulterior, ziua va creşte ritmic până la solstiţiul de vară când va avea valoarea maximă. La 21 martie şi 23 septembrie, ziua va fi egală cu noaptea. Între cercurile polare şi poli apar două sezoane distincte: în Emisfera nordică noapte polară (23 IX – 21 III) şi ziua polară (21 III – 23 IX); invers în cea sudică.

b. Încălzirea inegală a suprafeţei Pământului. Mai întâi faptul că orbita Pământului este o elipsă impune o diferenţă în mărimea intensităţii radiaţiei înregistrată între poziţiile extreme (periheliu şi afeliu) care se ridică la aproape 7%. În al doilea rând, apar deosebiri importante, cu caracter sezonier, în cantitate de radiaţie primită de suprafaţa terestră şi de aici diferenţele nete în regimul temperaturilor aerului, apei, solului şi al multiplelor procese (geomorfologice, biotice, climatice) care se leagă de acestea.

c. Formarea şi alternanţa anotimpurilor. Încălzirea inegală, ca urmare a unei distribuţii sezoniere diferită a radiaţiei solare, determină caracteristici climatice distincte în cadrul unor intervale de timp, deosebite şi ca număr.

d. Dezvoltarea unor zone de complementaritate climatică. Forma Pământului a impus o diferenţiere latitudinală în distribuţia radiaţiei solare şi de aici separarea marilor zone climatice principale – una caldă, două temperate şi două reci. Pe suprafaţa terestră se vor individualiza şi zone secundare, ce coincid cu arii latitudinale subpolare, subtropicale, subecuatorială, în care pendulează şi convergenţa sau divergenţa principală a maselor de aer. În aceste regiuni se succed sezonier caracteristici climatice apropiate de acelea specifice zonelor limitrofe, de unde caracterul de complementaritate climatică şi care se transmite şi la celelalte componente ale peisajului (evoluţia scurgerii apei râurilor, evoluţia vegetaţiei etc.).

e. Inegalitatea duratei sezoanelor (anotimpurilor). Primăvara astronomică este de 93 de zile şi 19 ore; vara astronomică este de 93 zile şi 15 ore; toamna astronomică ţine 89 zile 20 ore; iarna astronomică durează 90 zile.

text de prof. dr. Steluța DAN
Anunțuri

Parerea ta conteaza!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s