Arhive etichetă: society

2 months and counting…


Dacă titlul vă duce cu gândul la o relație amoroasă, îmi pare rău să vă anunț dar vă înșelați amarnic!

*still, who would believe that? LOL*

Au trecut două luni de când mi-am dat demisia din Turda, mi-am făcut bagajul,mi-am găsit locuință, job nou și m-am mutat în Cluj-Napoca. Da, visam de mult la acest moment, iar tot ce aveam nevoie era să mă trezesc cu ideea asta și să fiu atât de ambițioasă și țăcănită încât să o fac fără să stau pe gânduri. 

Ca să reușești în viață ai nevoie de curaj și o atitudine pozitivă că totul va fi bine și nimic nu te poate opri din a îți urma calea. 

A fost amuzant să merg la cel mai apropiat supermarket și să mă întorc cu greu, chiar dacă stau la 5 minute distanță, încărcată cu oale, farfurii și alte alimente de bază pentru supraviețuirea lui Mihu, cum este cașcavalul, pastele sau pizza congelată. Mâine urmează să îmi cumpăr fier de călcat hainele… Când i-am spus mamei, a zis că are impresia că tocmai m-am căsătorit și acum îmi iau toate cele necesare, haha. 

Ideea e că aceste două luni nu au fost ușoare și au fost atât de pline si de intense, având la mijloc Airfield & Electric Castle, încât am impresia ca a trecut aproximativ jumătate de an. Încă mă ajută ai mei puțin, dar din septembrie o să îmi fac un cadou și o să fiu chiar pe cont propriu. 

Mi-am făcut prieteni noi de când m-am mutat, prieteni pe care o să îi țin minte toată viața și care îmi sunt cu adevărat dragi. Nici tanti Dana și fiul ei cu care stau în același apartament de trei camere nu sunt oameni răi, uneori chiar mă hrănesc sau duc gunoiul când ar trebui să îl duc eu, sunt chestii mici pe care le apreciez. 

Îmi e dor de Turda, știu că e la jumătate de oră distanță, dar cum spuneam, cele două luni au fost pline. Îmi e mai mult dor de frate-meu și vizitele la Ale și Mihai, care acum sunt logodiți căci a cerut-o yaaaaaay, nopțile și zilele alături de Raluca și gașca pe vremea când era unită. 

Acum, urmează Untold și revederea cu două dragi prietene, Ralu care vine din Danemarca și Gabriela care a venit din Paris. 

Cât despre toamna care urmează… O să fiu studentă @ UBB la Facultatea de Sociologie si Asistență Socială pe specializarea Resurse Umane. Însă, despre acest subiect o să vorbesc într-un viitor articol.

Incurajeaza bloggingul!


2_b

Încurajaţi bloggingul!

De ce? De ce nu? Bloggeri au ceva de spus, de aceea au blog, bloggeri simt nevoia de exprimare sau de… bani unii. Azi am observat ce am facut defapt. Mi-am incurajat o prietena sa isi faca blog pe wordpress, incurajand-o pe ea si placandu-i a mai tras dupa ea doi oameni. Problema cand initiezi pe cineva in blogging e ca persoanele pe care le initiezi au tendinta sa faca ceea ce faci si tu, au nevoie de timp pentru acomodare si timp pentru dezvoltarea propriei personalitati in blog. Cel putin pentru mine aspectul blogului meu conteaza foarte mult! Blogul descrie administratorul precum caietul descrie elevul. Cand esti blogger trebuie sa fii original, idiot, revoltat, indragostit, pasionat. Eu nu oblig pe nimeni sa faca ceva ce nu le place, dar daca le place, ii oblig! E pentru binele lor! Sa lasam lenea la o parte si sa ne dezvoltam, sa creeam si sa ne bucuram de lucrurile mici, sa ne descriem bucuria de moment si sa impartasim cu totii ceea ce gandim. Blogul m-a ajutat sa trec prin perioade in care imi venea sa musc din oameni. Tot ce aveam a ramas blogul, prietenul care ma asculta tacut si devotat. De ce sa nu daruim prieteni si altora?

ps: habar nu am de ce am scris cu tastatura in romana si apoi in engleza. oricum, asa am simtit.